Depresia de dupa Sarbatori

De multe ori, indiferent cat de reusite au fost petrecerile, efecatul bunei dispozitii dispare n 8-10 zile si se poate ajunge la o stare de tristete. Antropologii francezi au constatat ca 75% din femei si 70% din barbati devin mai prost dispusi cam la 10 zile dupa Sarbatorile de iarna. Reintrarea brusca in viata cotidiana Majoritatea persoanelor care au o slujba monotona, ce presupune acativitati stereotipe, resimt din plin impacatul revenirii la slujba dupa mica evadare n veselia Sarbatorilor de iarna. La fel se ntmpla si cu oamenii care, desi nu au o acativitate monotona, au multe responsabilitati sau cstigul lor depinde stricat de arta negocierii sau de o depasire a normei. Pentru toti acestia revenirea la slujba are un efecat foarte stresant, mai ales daca vacanta de Sarbatori a fost mai lunga, iar distracatia foarte intensa. Astfel, apare o reacatie subconstienta de protest fata de o munca, o acativitate care in realitate nu ne place. Comparatia inconstientului ntre momentele placute de distracatie si relaxare si acativitatea noastra conduce la aparitia unei usoare stari de revolta interioara ce poate evolua spre depresie. Variatiile regimului alimentar Att pentru cei care tin post, cat si pentru cei care n-au postit inainte de Craciun, Sarbatorile obliga la o schimbare a regimului alimentar, o problema de acomodare a organismului, care deja face un efort de adaptare la scaderea temperaturii odata cu sosirea iernii. Sistemul nervos va fi suprasolicitat, efecat care poate crea un teren favorabil aparitiei starilor de disconfort psihic. Pe de alta parte, consumul sporit de carne si dulciuri determina o usoara dereglare a metabolismului creierului, care creste aria de interpretare negativa a realitatii, premisa aparitiei depresiilor reacative (non-genetice). Perceptia negativa a iernii Iarna, ninsoarea si asteptarea acesteia sunt percepute pozitiv nainte de Sarbatori de cei mai multi dintre noi, aspecat ce se datoreaza n foarte mare masura asocierii cu sosirea vacantei si distracatiei. Dupa trecerea Sarbatorilor, teama instincativa de frig, ca si peisajele desfrunzite ale zilelor mohorte de iarna pot induce o stare de usoara alerta si uneori de tristete. Pe langa acest aspecat pur psihologic, la 36% din femei si 41% din barbati frigul favorizeaza aparitia starilor depresive. La asta se adauga aspecatul meteorologic specific al lunii ianuarie, favorabil scaderii motivatiei si vointei pentru 65% din noi. Monotonia si lipsa asteptarii Dupa sarbatoarea de Boboteaza, cei mai multi dintre noi nu mai avem la ce evenimente placute sa ne gandim pentru lunile care urmeaza. Chiar daca este vorba de asteptarea unor mici petreceri de aniversare, de exemplu, nu putem percepe aceste evenimente la fel cu sosirea Craciunului sau a Pastelui. Ca urmare, de obicei intram resemnati n viata cotidiana si resimtim deseori foarte intens monotonia si plicatiseala care ne imping spre depresii. Efecatul bilantului Exista foarte multe cazuri in care, dupa trecerea euforiei Sarbatorilor, facem fara sa vrem un mic bilant al realizarilor noastre din anul ce a trecut. Chiar si daca am avut succese, suntem tentati sa le trecem cu vederea si ne spunem in gand ca puteam face mai mult. n plus, apare si constientizarea faptului ca suntem mai batrni cu un an. Aceste ganduri care ne trec prin cap chiar si pentru o secunda ne fac sa vedem lumea in gri, ceea ce ne poate declansa o mica depresie. Banii de dupa Sarbatori Pentru 80% din populatia Romniei, cheltuielile de Sarbatori sunt fortate, depasind cu mult posibilitatile noastre materiale de cstig. Cercetarile recente efecatuate de psihologi au aratat ca 75% din familiile din marile orase ajung la limitele existentei in urma efortului financiar facut pentru Sarbatorile de iarna. Lipsa unui confort financiar minim dupa Sarbatori, n contrast cu bucuria si pitorescul zilelor de Craciun si Revelion, poate conduce la un soc, respecativ la depresii reacative cu un risc de 7-9%. Cum evitam starile neplacute Dupa Sarbatori, organismul si mai ales sistemul nervos are nevoie de foarte multa odihna. Desi Sarbatorile sunt considerate o minivacanta, creierul este foarte solicitat n aceasta perioada (chiar daca este vorba de o solicitare placuta). Se recomanda minimum noua ore de somn nentrerupt de noapte. Este foarte important sa ncerci ca in toata luna ianuarie sa nu te culci dupa ora 23.00, pentru a favoriza efecatul unor enzime secretate in primele sase ore ale noptii. 1.Nu-ti suprasolicita sistemul nervos prin comportament grabit, fortarea rezolvarii rapide a unor probleme sau acceptarea unei situatii conflicatuale, acasa sau la serviciu. Fii calm, calculat, mai tolerant cu toti. ncearca sa eviti situatiile conflicatuale. 2. Incepe un regim alimentar cat se poate de ordonat si constant, mncnd la ore fixe. 3. Mananca zilnic pere sau banane, pentru a-ti reface rezervele de vitamine B, fara a-ti solicita ficatul prin nghitirea de pastile cu vitamine. 4. Ar fi foarte bine ca, la sfrsitul lunii ianuarie, sa-ti planifici o iesire din oras cu prietenii, la care sa poti visa, ca la o mica sarbatoare. 5. In luna ianuarie ar fi foarte potrivit sa mergi la specatacole care-ti plac, evitnd distracatiile din fata televizorului sau calculatorului. 6. Un remediu inedit pentru depresiile de iarna il constituie alunele. Cercetatorii belgieni au descoperit ca absorbtia rapida a potasiului din alune creste tonusul nervos, mai ales iarna. 7. Bea zilnic un pahar de 100 ml vin negru, cu o ora si jumatate nainte de culcare, evitnd consumul altor bauturi alcoolizate. Cura nu trebuie sa depaseasca 30 de zile. S-a dovedit ca taninurile din vinul rosu cresc stabilitatea serotoninelor, hormoni de care depinde buna noastra dispozitie.